• JuneCom

Provocările către un viitor pe bază de energii regenerabile

Updated: Mar 16

În ultimii ani, consecințele încălzirii globale au fost din ce în ce mai vizibile la nivelul întregii planete, de la topirea ghețarilor din regiunea arctică, la creșterea nivelului oceanelor și până la incendii provocate de temperaturile crescute în diverse zone ale globului, din Australia până în Grecia.


Una dintre cauzele majore care au dus la această situație este folosirea la scară largă a combustibililor fosili precum gazele naturale, benzina, motorina și kerosenul. Utilizarea acestora eliberează în atmosferă cantități importante de dioxid de carbon care afectează întregul ecosistem al planetei, inclusiv pe cel uman. Ca urmare a schimbărilor climatice, culturile agricole sunt afectate în mod negativ ceea ce duce la creșterea prețurilor la alimente de bază și, în unele zone, chiar la foamete.

Mai mult, riscul de infarct crește și el, în special în cazul bătrânilor, dar și al fermierilor și lucrătorilor din construcții. De asemenea, combinația de temperaturi ridicate, ploi mai abundente și umiditate mare favorizează un mediu propice pentru răspândirea mai ușoară a unor boli infecțioase precum Lyme. Și nu suntem nevoiți să trecem la energie regenerabilă numai din cauza poluării, ci și pentru că resursele de combustibili fosili sunt finite, mulți oameni de știință fiind de părere că acestea se vor termina aproximativ în anul 2060.


Singura țară cu energie 100% verde

Pentru schimbarea acestei situații nefaste, Uniunea Europeană și-a luat angajamentul Green Deal, un proiect care vizează ca până în anul 2050 toate statele membre să ajungă să funcționeze 100% pe baza energiilor regenerabile, provenite din surse naturale inepuizabile sau care se regenerează rapid și care furnizează energie prin intermediul unor procese naturale cu emisii de dioxid de carbon reduse.

Nu doar că trecerea pe energie verde ar duce la o scădere semnificativă a poluării, dar ar însemna și reducerea dependenței față de piețele de combustibili fosili, precum și apariția de noi joburi. Mai mult, pe termen lung, costurile pentru obținerea acestui tip de energie ar fi mai reduse. Tranziția este, totuși, una dificilă, căci costurile inițiale pentru ridicarea centralelor care să furnizeze energie verde sunt foarte mari, spre deosebire de cele care utilizează combustibili fosili.

Există însă o țară care a făcut deja marele pas, funcționând 100% cu energie verde. În Islanda, 75% din electricitate provine din hidroenergie, iar 25% din energia geotermală. Țara nordică profită din plin și de vulcanii prezenți pe teritoriul său, 87% din apa caldă și încălzire provenind din această sursă.


Orașul românesc 99% verde

În ceea ce privește țara noastră, veștile sunt îmbucurătoare. Conform datelor Comisiei Europene, în 2018, aceasta se afla pe locul 10 în UE la consumul de energie verde, 23.8% din totalul energetic al țării fiind furnizat din astfel de surse. Alba Iulia este singurul oraș românesc care folosește într-o proporție covârșitoare resurse regenerabile, după cum o arată un studiu din urmă cu 3 ani al Carbon Disclosure Project, un ONG internațional. 99% din energia din Alba Iulia este verde, cea mai mare parte provenind din hidrocentrale (96%), iar restul din energie solară (2%) și eoliană (1%).


Energia solară, o eficiență slabă

Pentru a ne da seama de provocările pe drumul tranziției către un viitor verde, este importantă înțelegerea procesului de a obține energie din fiecare resursă regenerabilă, dar și care sunt dezavantajele asociate lor.

Una dintre sursele de energie cel mai ușor de valorificat este cea solară care poate fi captată cu ajutorul panourilor cu celule fotovoltaice. Razele soarelui lovesc suprafața panoului pentru ca apoi să fie transformate în electricitate datorită unui semi-conductor încorporat. Energia mai poate fi obținută și din căldura soarelui captată de panouri, care ajunge într-un lichid special, formându-se aburi care ajung să învârtă o turbină conectată la un generator. Ulterior, prin procesul de condensare, aburii devin din nou apă care poate fi reciclată, reîncălzită și apoi transformată din nou în abur.

Totuși, convertirea energiei soarelui vine la pachet și cu o serie de dezavantaje. În primul rând, costul inițial asociaț achiziției unui sistem solar este foarte ridicat. În al doilea rând, acesta este dependent de vreme căci, deși panourile fotovoltaice pot capta lumina și când afară e înnorat, eficiența este una scăzută. Dar poate cel mai mare dezavantaj este că a construi un sistem solar înseamnă un grad ridicat de poluare în stadiul de producție. Pământul are de suferit din cauza activităților miniere necesare pentru materialele folosite în fabricarea panourilor fotovoltaice, precum cadmiul și plumbul, două metale extrem de toxice.


Energia eoliană, mai eficientă, dar mai zgomotoasă

La fel ca în cazul energiei solare, și cea furnizată de vânt necesită un cost inițial mare pentru ridicarea centralelor eoliene, precum și poluare asociată stadiului de producție al turbinelor. De asemenea, sunt zgomotoase, neputând fi amplasate în apropierea zonelor dens populate, și se pot defecta din cauza intensității vânturilor sau a fulgerelor.

Pe de altă parte, turbinele eoliene sunt mai eficiente energetic decât panourile solare. O singură turbină poate genera aceeași cantitate de electricitate ca mii de panouri solare. Și în ceea ce privește poluarea provocată pe timpul funcționării, vântul are avantaj, căci eliberează mai puțin CO2 în atmosferă. O turbină eoliană eliberează 4.64 grame de CO2/kilowatt, în timp ce un panou solar, în jur de 70 de grame. Această resursă verde de energie a câștigat teren în ultimii ani, în Marea Britanie de pildă, unde 24.2% din energia pe anul 2020 a provenit din generatoarele turbinelor onshore și offshore, după cum arată o statistică publicată de guvernul britanic în această primăvară.


Hidroenergia, zero poluare la suprafață, poluare masivă în adâncuri

Poate una dintre cele mai eficiente surse de energie regenerabile este puterea hidroelectrică, generată de un baraj care alterează curgerea naturală a unui râu sau a altei unități acvatice. Hidroenergia se bazează pe ciclul apei, așadar, pe energia cinetică a acesteia. Conform BBC, în 2019, capacitatea de hidroputere a lumii a atins un record de 1.308 gigawatti. Pentru a-ți face o idee cu privire la ce înseamnă această cifră, un singur gigawatt e echivalent cu energia produsă de 3.125 de milioane de panouri fotovoltaice, respectiv de 346 de turbine eoliene industriale, conform datelor furnizate pe site-ul Departamentului de Energie al SUA.

Nu numai că hidroenergia este ușor de stocat, dar, spre deosebire de sistemele solare și de turbinele eoliene, nu eliberează în funcționare niciun tip de poluant în aer. Totuși, există și în cazul acestui tip de energie un cost pentru mediu: în adâncuri. Ecosistemul acvatic este profund afectat, bazinele de ape se degradează, iar unele rezervoare produc un mediu propice pentru dezvoltarea și înmulțirea unor alge toxice atât pentru pești și păsări, cât și pentru oameni. De asemenea, barajele reprezintă adevărate capcane ale morții pentru pești. Dacă reușesc să treacă cu bine de lamele turbinelor, aceștia pot fi uciși de schimbările bruște de presiune a apei.


Hidrogenul, potențial pentru un viitor cu zero poluare

Deși mult mai mic decât în cazul combustibililor fosili, fiecare tip de energie regenerabilă presupune totuși un anumit grad de poluare. În acest sens, unul dintre idealurile din domeniu este utilizarea așa-numitului hidrogen verde care nu se găsește însă în stare liberă în natură, ci numai în compoziția altor elemente. Deocamdată, producția de hidrogen este generată cu ajutorul combustibililor fosili. Pentru a fi un proces verde, acesta ar trebui să aibă însă la bază energii regenerabile. Recent, cercetătorii au reușit să depășească un impediment major: au găsit o modalitate ieftină pentru a rezolva jumătate din ecuația de divizare a apei pentru a produce hidrogen - cu ajutorul luminii solare au separat moleculele de oxigen din apă.

O altă metodă propice pentru obținerea hidrogenului este gazeificarea gunoiului municipal sau a agrobiomasei (reziduuri agroindustriale și agricole, produsele din exploatările forestiere). Procedeul este neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, căci cel provenit din ardere este luat din natură și redat ecosistemului.


Așadar, soluțiile pentru un viitor în care să se trăiască mai sănătos sunt variate, iar provocările asociate lor pot fi depășite dacă părțile implicate colaborează în mod activ. Pentru realizarea tranziției către energie regenerabilă, Uniunea Europeană a decis acordarea a 30% din bugetul total de 1.8 trilioane de euro pentru perioada 2021-2027.

Sunt încurajate să ia acțiune nu doar guvernele statelor membre, ci și entitățile private, iar pentru noi, cei de la June Communications, metodele de asigurare a sustenabilității reprezintă mereu un punct major de interes.


Dacă firma ta are în derulare un proiect axat pe energii regenerabile, noi putem să comunicăm mesajul mai departe.






35 views0 comments